Pe 19.09.2019 a avut loc a doua întâlnire de lucru a rețelei naționale de experți în domeniul finanțării publice a activităților non-profit, din cadrul proiectului ”Îmbunătățirea cadrului juridic privind finanțarea publică a organizațiilor neguvernamentale”. Întâlnirea cu cei 10 experți ai rețelei din sectorul public și non-profit a vizat dezbaterea principalelor caracteristici pe care ar trebui să le aibă un mecanism unic de finanțare a activităților non-profit de interes general, pornind de la propunerea CLNR.

Întâlnirea de lucru a debutat cu o scurtă prezentare a propunerii CLNR privind design-ul instituțional al unui mecanism unic de finanțare a activităților non-profit, susținută de Claudia Petrescu, coordonatorul activității de cercetare al proiectului.

Participanții au dezbătut propunerea CLNR și au concluzionat următoarele:

  • Există acord asupra conceptului de mecanism unic de finanțare din surse publice și în special asupra elementelor ce vizează creșterea transparenței procesului de finanțare, cuprinse în cadrul acestuia;
  • Adoptarea unei strategii multianuale de finanțare a activităților non-profit de către autoritățile finanțatoare este o propunere contestată de unii participanții, deoarece consideră că aceasta ar presupune o procedură excesiv de birocratică ce ar îngreuna procesul. În schimb, se recunoaște nevoia de a stabili clar domeniile și prioritățile de finanțare și se propune ca acest lucru să se realizeze prin intermediul unor „note de fundamentare” care să fie dezbătute și aprobate anual, de către autoritate finanțatoare;
  • Se propune ca, prin norme metodologice de aplicare a legislației primare prin care este instituit mecanismul unic de finanțare, să se stabilească elemente precum:
    • Obligativitatea discutării proiectelor de note de fundamentare, în dezbatere publică împreună cu toți actorii interesați;
    • Obligativitatea adoptării unui regulament-cadru, la nivelul fiecărei autorități finanțatoare, prin care să fie stabilite termene de implementare, criterii de eligibilitate etc.;
  • O altă propunere vizează stabilirea, în cadrul legislației primare de înființare a mecanismului unic, a unor elemente precum:
    • un procent minim din totalul fondurilor alocat pentru activități non-profit, pe care o autoritate finanțatoare trebuie să îl acorde fiecărui domeniu de finanțare. S-a menționat însă faptul că unele autorități finanțatoare sunt instituții specializate care acordă finanțare într-un singur domeniu, astfel că propunerea nu ar fi aplicabilă și acestora;
    • un procent minim din bugetul total sau din bugetul de investiții al autorității finanțatoare, care ar trebui să fie alocat pentru finanțarea activităților non-profit. O problemă ridicată de participanți o constituie situația unităților administrativ teritoriale cu număr redus de locuitori, care nu au fonduri publice alocate pentru activități non-profit și nici ONG-uri locale care ar putea realiza astfel de activități. Astfel, este necesar ca în cazul autorităților publice locale, cerința de alocare a unui procent din bugetul instituției să fie aplicabilă doar în cazul UAT-urilor cu cel puțin 10.000 locuitori.
  • O altă tema de discuție ridicată de CLNR vizează stabilirea obligativității autorității finanțatoare de a înființa un departament specializat în administrarea procesului de finanțare a activităților non-profit („grant-making”). Acesta ar urma să fie responsabil de aplicarea mecanismului unic de finanțare și să colaboreze cu departamentele specializate de la nivelul autorităţii finanțatoare, din fiecare domeniu de finanțare. Opiniile participanților au fost împărțite pe această temă, unii din aceștia invocând lipsa de personal și dificultăți obiective de constituire a unor astfel de structuri, în special la nivelul UAT-urilor cu număr redus de locuitori. O posibilă soluție de compromis ar putea fi desemnarea (cel puțin a) unei persoane responsabile în acest domeniu. Altă opțiune ar fi prevederea posibilității externalizării acestui serviciu de către autoritatea finanțatoare;
  • O premisă unanim acceptată de participanți a fost necesitatea colectării de date standardizate/ uniforme de la toate autoritățile finanțatoare, prin intermediul unui format unic de raportare (tabel excel) și apoi printr-un registru unic de raportare (portal de raportare care să centralizeze informațiile la nivel național);
  • O altă temă importantă de discuție a fost necesitatea a mecanismul unic de finanțare să aibă în vedere caracteristicile specifice ale fiecărui domeniu de finanțare în parte. Astfel, trebuie să se prevadă inclusiv posibilitatea organizării procedurii de selecție și acordare a finanțării în anul anterior implementării proiectelor, cel puțin în anumite domenii în care este esențială asigurarea continuității finanțării, precum cel social.

Evenimentul a fost facilitat de Octavian Rusu, expert politici publice în cadrul proiectului, cu participarea următorilor membri ai echipei: Claudia Petrescu, coordonator cercetare, Adriana Iordache, expert legislație, Alexandra Oros, manager de proiect, și Andreea Oglagea, responsabil rețea.

A doua întâlnire de lucru a rețelei de experți în mecanisme de finanțare publică a activităților non-profit