Legislația privind combaterea discriminării atât la nivel european cât și național abordează, în general, subiectul egalității din perspectivă unidimensională și sectorială, pornind de la premisa că o persoană poate fi discriminată pe baza unui singur criteriu. Totuși, cercetătorii și activiștii au demonstrat că persoanele se încadrează adesea în mai multe grupuri defavorizate și se pot confrunta cu forme unice și complexe de discriminare, care nu pot fi explicate prin intermediul unui singur criteriu de discriminare. Mai mult, dezavantajele tind să se intensifice unul pe celălalt și să se acumuleze, astfel că victimele discriminării pe mai multe criterii se regăsesc adesea în pozițiile cele mai vulnerabile din societate și au nevoie de o protecție suplimentară. De aceea, în ultimele decenii, s-a conturat ideea că perspectiva unidimensională este adesea inadecvată sau cel puțin insuficientă pentru înțelegerea tuturor posibilelor experiențe de discriminare și s-au propus în schimb termeni precum discriminare „multiplă” sau „intersecțională”.

Prin urmare, în cadrul acestei cercetări ne-am propus să analizăm modul și măsura în care aceste tipuri de discriminare, și în special discriminarea intersecțională sunt prevăzute în legislația și strategiile de la nivelul UE și a trei state membre, Italia, Finlanda și România. De asemenea, prezenta analiză vizează și modul în care aceste noțiuni au fost interpretare și aplicate de către instanțe și de către autoritățile naționale cu atribuții în domeniul combaterii discriminării.

Analiza concluzionează că noțiunea de intersecționalitate a început să pătrundă numai recent și limitat în legislația anti-discriminare și în jurisprudență. Astfel, discriminarea intersecțională nu este reglementată în prezent la nivelul UE și nici al statelor membre. Totuși, există o serie de dispoziții legale care oferă protecție victimelor discriminării pe mai multe criterii, adesea sub noțiunea de discriminare multiplă. De asemenea, au fost identificate mai multe inițiative de a introduce această noțiune în legislația statelor membre UE, iar evoluția recentă a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului înclină spre recunoașterea implicită a caracterului intersecțional al discriminării.

Raportul poate fi descărcat aici (engleză).

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului Intersect Voices in Europe – combaterea discriminării împotriva femeilor de etnie romă.