CLNR a organizat în data de 18 martie 2021, o sesiune online de consultare cu privire la modalitățile de îmbunătățire a politicilor din domeniul combaterii discriminării, pentru a oferi o mai bună protecție victimelor discriminării intersecționale din România. Evenimentul a reunit reprezentanți ai societății civile și i-a avut ca speakeri pe dl. Istvan Haller (CNCD), dl. Cătălin Teniţă (Deputat), dl. Iulian Stoian (Agenția Națională pentru Romi), dna. Carmen Gheorghe (E-Romnja), dna. Adriana Iordache (CLNR), dna. Emanuela Ignățoiu-Sora (CLNR) și dna. Cerasela Banică (CADO).

Victimele discriminării intersecționale se regăsesc adesea în pozițiile cele mai vulnerabile din societate și au nevoie de o protecție suplimentară, precum și de o înțelegere a experiențelor lor specifice, intersecționale și unice. De asemenea, discriminarea intersecțională nu este reglementată în România și nici la nivelul Uniunii Europene sau al altor state membre. Totuși, există o serie de dispoziții legale care oferă protecție victimelor discriminării pe mai multe criterii și aparținând mai multor grupuri minoritare, iar evoluția recentă a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului înclină spre recunoașterea implicită a caracterului intersecțional al discriminării. În acest context, perspectiva organizațiilor nonguvernamentale active în protecția drepturilor omului și a autorităților publice cu atribuții în domeniu, este extrem de importantă pentru îmbunătățirea politicilor anti-discriminare din România.

În cadrul evenimentului, experții CLNR și E-Romnja au prezentat informații cu privire la experiența intersecțională a femeilor rome și situația legislației în vigoare, precum și câteva propuneri de îmbunătățire a protecției victimelor discriminării intersecționale, stabilind cadrul discuției. Principalele poziții exprimate de participanții la consultare au fost următoarele:

  • Pe de o parte, reprezentanta CADO a susținut reglementarea expresă a discriminării intersecționale, precum și o mai bună delimitare conceptuală în legislația anti-discriminare, între această noțiune și discriminarea multiplă;
  • La polul opus s-a situat reprezentantul CNCD, care consideră că nu este nevoie de reglementarea discriminării intersecționale, întrucât termenul de discriminare multiplă acoperă inclusiv discriminarea intersentională. În plus, crede că reglementarea ambelor forme de discriminare ar putea duce la anularea hotărârilor CNCD în instanță, pe motiv de încadrare incorectă, având în vedere diferențele de nuanță care există între cele două concepte. Prin urmare, susține necesitatea utilizării unor noțiuni cât mai generale. De asemenea, consideră că principalul obstacol în protecția victimelor discriminării intersecționale este numărul limitat de petiții care să reclame astfel de cazuri de discriminare și recomandă mai multă pro-activitate din partea ONGurilor în acest sens.  
  • În schimb, reprezentantul ANR a propus o altă abordare și anume, o mai bună formare a profesioniștilor din domeniul juridic cu privire la noțiunile de discriminare multiplă și intersecțională, arătând că până la momentul actual au fost reclamante foarte puține cazuri de discriminare multiplă, deși această noțiune este reglementată de legislația în vigoare.
  • Perspectiva decidentului politic, exprimată de dl. Teniță, a fost aceea că, indiferent de opțiunea aleasă, este important ca modificările propuse la legislația anti-discriminare să fie agreate de toți factorii interesați din domeniu, atât organizații non-guvernamentale cât și autorități publice, și să fie propuse și discutate în cadrul aceleiași inițiative legislative.

Acest eveniment marchează începutul unui demers mai amplu de a facilita dialogul pe această temă între reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice și decidenți politici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului IntersectVoices în Europa: Combaterea discriminării împotriva femeilor rome, REC-RDIS-DISC-AG-2019, finanțat de Comisia Europeană.

Galerie foto